RĂCNETUL ACADEMIC

Motto:
Dăi omului putere ca să vezi cine e.

În ultimii ani am avut prilejul să vizitez mai multe universităţi, unele mai mari, altele mai mici,şi nu reţin ca în vreuna dintre acestea să fi auzit un cadru didactic care să vocifereze pe holuri, cel puţin nu de natură să atragă atenţia celor prezenţi.
Încă de la alegerea în funcţia de decan al Facultăţii de Inginerie, actualul ŞUVAB s-a remarcat prin ridicarea tonului cu cel puţin o octavă şi amplificarea volumului vocii cu mai mulţi decibeli, indiferent de spaţiul în care îşi exersa darul vorbirii. Această tendinţă s-a amplificat după ce a ajuns rector, astfel încât holurile universităţii au început să răsune zilnic de discursuri stridente reverberate până în cele mai ascunse unghere.
Personal, încercând să-mi explic comportamentul ŞUVAB-ului, m-a dus gândul la răgetele animalelor din junglă, care îşi marchează astfel teritoriul, sau, mai aproape de specia umană, la răcnetele căprarilor din armată, care în felul acesta îi ţineau pe răcani sub ascultare. Cea de-a doua variantă mi s-a părut mai plauzibilă ţinând cont de faptul că ŞUVAB îşi asezona tiradele cu dese trimiteri la organele unor mame şi chiar la organele domniei sale, mai ales când victimele erau femei.
Se pare că bunele maniere dobândite pe ogoarele patriei nu se uită niciodata. Pe când şi nişte sfinte corecţii aplicate cu manivela tractorului?
P.S.
Doamna Iulia,în calitatea d-v de prima doamna a celui de-al doilea om din universitate, ar trebui să nu urmaţi exemplul primului om, nu de alta dar bietele femei de serviciu muncesc de se spetesc pentru un salariu de mizerie, pentru că nu au avut şansa unui tată profesor universitar şi a unui soţ aşişderea, altfel, cine ştie? poate unele ar fi ajuns conferenţiare, căci se poate, nu-i aşa?